Facebook Twitter Gplus E-mail RSS

Accidentele vasculare cerebrale

Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:

Complement simplu

1. Sunt elemente comune pentru toate AVC CU EXCEPTIA:
a. Deficit senzitivomotor
b. Deficit focal
c. Deficit central
d. Necesita imagistica cerebrala de urgenta
e. Necesita diagnostic diferential cu aura migrenoasa

2. Caracterizeaza managementul in urgenta al AVC-urilor CU EXCEPTIA:
a. Imagistica cerebrala de urgenta
b. Tratament anticoagulant
c. Corectarea glicemiei si oxigenoterapie daca saturatia < 92%
d. Combaterea HTA
e. Kinetoterapie precoce

3. Caracterizeaza infarctul sylvian complet:
a. Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial
b. Hemianopsie laterala omonima
c. Hipoestezie homolaterala
d. Agnozie vizuala
e. Alexie

4. Caracterizeaza infarctul sylvian profund:
a. Hemianopsie laterala omonima
b. Afazie
c. Dispraxie
d. Hemiplegie masiva proportionala
e. Hemiasomatognozie

5. Caracterizeza sindromul Wallenberg CU EXCEPTIA:
a. Anestezia hemifetei
b. Vertij si nistagmus rotator
c. Paralizia hemivalului
d. Semnul Claude-Bernard-Horner
e. Anestezie termoalgica a fetei contralaterale

6. NU caracterizeaza sindromul locked-in:
a. Tetraplegie cu diplegie faciala
b. Mutism
c. Secundar unui infarct protuberential bilateral
d. Pastreaza doar clipitul pleoapelor si miscarile verticale ale globilor oculari
e. Starea de constienta afectata

7. Caracterizeaza sindromul pseudobulbar CU EXCEPTIA:
a. Mers cu pasi mici
b. Ras si plans spasmodic
c. Hipoestezie bilaterala
d. Tulburari sfincteriene
e. Tulburari de fonatie si deglutitie

8. NU este factor de risc modificabil pentru ateroscleroza:
a. HTA
b. Sexul masculin
c. Diabet
d. Fumat
e. Hipercolesterolemie

9. Sunt cauze de embolii de origine cardiaca CU EXCEPTIA:
a. Fibrilatie atriala
b. Valva mecanica cu anticoagulare ineficienta
c. Valva biologica
d. Cardiomiopatie dilatativa
e. Endocardita

10. Este FALS despre disectia unei artere cervicale:
a. Poate determina semn Claude-Bernard-Horner homolateral
b. Poate determina cervicalgie
c. Declansata frecvent de traumatism craniocervical
d. Reprezinta prima cauza de infarct cerebral la subiectii < 45 ani
e. Se trateaza cu antitrombotic sistematic

11. Caracterizeaza examenul RMN in infarctul cerebral CU EXCEPTIA:
a. Hipersemnal in secventele de difuzie la 30 de min dupa ischemie
b. Hiposemnal pe secventele FLAIR
c. Hemoragie vizibila pe secventele T2
d. Poate fi completat de angio-RMN cervical
e. Poate fi completat de angio-RMN intracranian

12. In suspiciunea de endocardita infectioasa se recomanda urmatoarele examene paraclinice in urgenta:
a. Punctie lombara
b. Anticorpi anti beta-2-GP1
c. Eco Doppler cervical
d. Radiografie toracica
e. Ecografie transesofagiana

13. Sunt semne ce evoca AIT CU EXCEPTIA:
a. Tulburari sfincteriene
b. Tulburari de limbaj
c. Tulburari motorii si/sau senzitive unilaterale
d. Cecitate monoculara tranzitorie
e. Hemianopsie laterala omonima

14. NU caracterizeaza managementul infarctelor cerebrale si AIT:
a. Tratament antiHTA doar daca HTA > 185/110 mmHg
b. Ridicarea precoce din pat imediat ce este posibil
c. Antiepileptice daca crizele sunt precoce (inainte de ziua 15)
d. Mentinerea unei pozitii strict la orizontala pana la efectuarea examenului eco-Doppler al trunchiurilor supraaortice
e. Tratament antidepresiv: psihoterapie si/sau medicamentos

15. Este contraindicatie a tratamentului antiplachetar cu aspirina in tratamentul infarctului cerebral:
a. Asocierea cu dipiridamol
b. Tratamentul anticoagulant
c. Fibrilatia atriala
d. Tratamentul cu fibrinolitice
e. Interventia chirurgicala

16. NU este adevarat despre tratamentul trombolitic in AVC:
a. Trebuie instituit urgent
b. Indicat in caz de infarct cerebral datand de mai putin de 6 ore
c. Condtraindicat in caz de interventie chirurgicala recenta
d. Contraindicat in caz de tratament anticoagulant
e. Permite ameliorarea prognosticului functional in timp

17. Sunt terapii in cadrul profilaxiei secundare in cazul ischemiilor de origine ateromatoasa CU EXCEPTIA:
a. Antiplachetare
b. Statine
c. Anti-HTA
d. Activitate fizica regulata
e. Tratament anticoagulant pe termen lung

18. AVC hemoragice din HTA cu localizare profunda afecteaza urmatoarele structuri CU EXCEPTIA:
a. Capsula interna
b. Nucleii ventrali talamici
c. Nucleii cenusii centrali
d. Protuberanta
e. Cerebelul

19. Este adevarat despre malformatiile arteriovenoase care determina AVC hemoragic:
a. Reprezinta un shunt intre o artera cu debit mare si vene de drenaj fara capilare interpuse
b. AVC apare deseori in timpul unui puseu HTA
c. AVC apare deseori in timpul unei supradoze
d. Diagnostic suspectat mai ales la subiecti varstnici, dementi
e. Nu necesita consult neurochirurgical

20. Sunt factori favorizanti pentru trombozele venoase cerebrale CU EXCEPTIA:
a. Post partum
b. Post abortum
c. Sindrom antifosfolipidic
d. Boala Crohn
e. Boala Takayasu

21. Trombozele venoase cerebrale NU asociaza in mod clasic:
a. Semn Claude-Bernard-Horner
b. Cefalee
c. Crize de epilepsie
d. Deficite neurologice focale cu instalare acuta
e. Deficite neurologice focale cu instalare subacuta

22. NU face parte din tratamentul unei suspiciuni de tromboflebita cerebrala:
a. Heparina in urgenta dupa ce se confirma diagnosticul
b. Continuarea tratamentului cu AVK dupa heparina cu exceptia infarctizarii venoase hemoragice asociate
c. Tratament anticoagulant timp de 6 luni – 1 an sau chiar pe viata in functie de etiologie
d. Tratament etiologic
e. Anticomitiale in caz de criza epileptica

Complement multiplu

23. Caracterizeaza deficitul neurologic in toate AVC:
a. Brutal
b. Insidios
c. Focal
d. Central
e. General

24. Managementul in urgenta al AVC cuprinde:
a. Kinetoterapie precoce
b. Ortofonie in caz de afazie
c. Imagistica cerebrala de urgenta
d. Prevenirea complicatiilor trombembolice
e. Tratament antidepresiv: psihoterapie si/sau medicamentos

25. Caracterizeaza infarctul sylvian complet:
a. Afazie
b. Hemiasomatognozie
c. Alexie
d. Anosognozie
e. Hemianopsie laterala omonima

26. Caracterizeaza infarctul sylvian superficial:
a. Hemianopsie laterala omonima
b. Afazie
c. Hemiasomatognozie
d. Hemiplegie masiva proportionala
e. Sindrom frontal

27. Caracterizeaza infarctul arterei cerebrale anterioare:
a. Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial
b. Deficit senzitivomotor predominant crural
c. Sindrom frontal
d. Hemianopsie laterala omonima
e. Afazie

28. Caracterizeaza infarctul cerebral posterior superficial:
a. Hemianopsia laterala omonima
b. Hemiasomatognozie
c. Anosodiaforie
d. Alexie
e. Agnozie vizuala

29. Caracterizeaza sindromul Wallenberg:
a. Anestezia hemifetei
b. Vertij si nistagmus rotator
c. Tulburari de fonatie si deglutitie
d. Semn Claude-Bernard-Horner
e. Anestezie termoalgica a fetei contralaterale

30. Caracterizeaza sindromul locked-in:
a. Tetraplegie cu diplegie faciala
b. Mutism
c. Stare de constienta alterata
d. Este secundar unui infarct protuberential unilateral
e. Pastreaza miscarile orizontale ale globilor oculari

31. Sunt principalele tablouri semiologice evocatoare de infarct lacunar:
a. Hemiplegie pura in afectarea capsulei interne
b. Hemianestezie generalizata in afectarea hipotalamusului
c. Dizartrie + mana neindemanatica in afectarea protuberentiala
d. Hemipareza + ataxie in caz de afectare protuberentiala sau a coronei radiata
e. Tetraplegie izolata in afectarea mezencefalului

32. Caracterizeaza sindromul pseudobulbar:
a. Ras si plans spasmodic
b. Mers ataxic
c. Tulburari sfincteriene
d. Sindrom piramidal unilateral
e. Dementa

33. In ceea ce priveste mecanismele fiziopatologice ale infarctului cerebral este adevarat despre bolile arterelor mici:
a. Sunt responsabile de 50 % din infarctele cerebrale
b. Legate cel mai frecvent de HTA sau diabet dezechilibrat
c. Determina infarcte situate in general superficial
d. Se afla la originea infarctelor de dimensiuni mari “maligne”
e. Produse prin lipohialinoza arterelor mici perforante

34. Sunt cauze ale AVC embolice de origine cardiaca:
a. Fibrilatia atriala
b. Flutterul atrial
c. Akinezia segmentara
d. Endocardita
e. Miocardita

35. Este adevarat despre disectia unei artere cervicale:
a. Poate apare semnul Claude-Bernard-Horner homolateral
b. Este prima cauza de AVC la subiectii < 45 ani
c. Nu asociaza cefalee
d. Tratament antitrombotic sistematic cu aspirina
e. Poate fi declansata de un traumatism craniocervical

36. Sunt examinari de realizat sistematic in urgenta in cazul unui infarct cerebral:
a. Radiografia toracica
b. ECG
c. Troponina I, C
d. Punctie lombara
e. Serologie HIV

37. Este semiologie evocatoare de AIT:
a. Afazie
b. Hemianopsie laterala omonima
c. Anosodiaforie
d. Agnozie vizuala
e. Hemiasomatognozie

38. Este adevarat despre tratamentul anticoagulant in infarctul cerebral:
a. Este indicat in infarctele venoase
b. Este indicat in AIT de origine cardioembolica certa
c. Este indicat in infarct cerebral datand de mai putin de 4:30 h
d. De instituit urgent
e. Riscul de transformare hemoragica este mai mic decat beneficiul asteptat

39. Tratamentul neurochirurgical in infarctul cerebral intra in discutie in urmatoarele cazuri:
a. Infarct cerebelos cu efect de masa
b. Infarct cerebral profund
c. Infarct lacunar
d. Infarct in lobul temporal usor accesibil
e. Infarct emisferic cu edem cerebral malign

40. Profilaxia secundara ischemiilor de origine ateromatoasa cuprinde:
a. Antiplachetare
b. Tratamentul cardiopatiei
c. Screening-ul diabetului si tratamentul acestuia
d. Anticoagulante orale
e. Anti-HTA

41. Profilaxia secundara ischemiilor de origine cardioembolica cuprinde:
a. Apirina daca riscul este scazut
b. AVK daca riscul este crescut
c. Anti-HTA
d. Statine
e. Tratamentul cardiopatiei

42. Caracterizeaza hematoamele intraparenchimatoase cerebrale din hipertensiunea arteriala:
a. Sunt legate de ruperea micilor artere perforante
b. Sunt legate de ruperea marilor artere
c. Sunt asociate cu leucoaraioza
d. Tratamentul in acut consta in scaderea presiunii arteriale pe cale i.v.
e. Nu necesita masuri de protectie cerebrala ca la cele ischemice

43. Caracterizeaza hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloida:
a. Diagnosticul este suspectat la un pacient varstnic, in general dement
b. Localizarea este frecvent in teritoriul cortico-sub-cortical
c. Apar deseori in timpul unui puseu de HTA
d. Apar deseori in timpul unei supradoze
e. Arterele mici sunt fragilizate de depozitele amiloide

44. Caracterizeaza hematoamele intraparenchimatoase cerebrale legate de abuzul de droguri:
a. Favorizate de HTA
b. Frecvent la subiectii tineri
c. Cocaina este incriminata
d. Diagnosticul trebuie confirmat rapid prin teste toxicologice
e. Frecvent localizate lobar

45. Urmatoarele examinari sunt indicate pentru stabilirea etiologiei unei tromboflebite cerebrale:
a. Examen ORL, stomatologic
b. Cautarea unei trombofilii
c. Punctie lombara
d. Cautarea unei boli autoimune
e. Cautarea sindromului antifosfolipidic

46. Caracterizeaza tratamentul unei suspiciuni de tromboflebita cerebrala:
a. AVK ca prima optiune de tratament anticoagulant
b. Anticoagulare de prima intentie
c. Tratament etiologic daca este posibil
d. Antiagregante
e. Anticomitiale in caz de criza epileptica

Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – A. 2 – B. 3 – B. 4 – D. 5 – E. 6 – E. 7 – C. 8 – B. 9 – C. 10 – D. 11 – B. 12 – E. 13 – A. 14 – A. 15 – D. 16 – B. 17 – E. 18 – B. 19 – A. 20 – E. 21 – A. 22 – B.
Complement multiplu:
23 – A, C, D. 24 – A, B, C. 25 – A, B, D, E. 26 – A, B, C. 27 – B, C. 28 – A, D, E. 29 – A, B, C, D. 30 – A, B. 31 – A, C, D. 32 – A, C, E. 33 – B, E. 34 – A, C, D. 35 – A, D, E. 36 – A, B, C. 37 – A, B. 38 – A, B. 39 – A, E. 40 – A, C, E. 41 – A, B, E. 42 – A, C, D. 43 – A, B, E. 44 – B, C, D. 45 – A, B, C, E. 46 – B, C, E.

15 Responses

  1. drcarcass

    La intrebarea 2 lipseste “cu exceptia” sau “mai putin”

  2. drcarcass

    problema de mai sus se gaseste si la intrebarea 11

  3. Diana P

    10: din carte eu inteleg ca sindromul antifosfolipidic este cauza imunologica a infarctului cerebral la tanar, nu a disectiei unei artere cervicale.
    21: ar fi corect si a – cresterea presiunii intracranienene=HTIC (pg. 259), si daca apare si edem, dupa cum descrie figura de pe aceeasi pagina…

    • Master of Minions Master of Minions

      Dap, asa e, la 10 am vazut bulina in loc de liniuta iar la 21… ei aci chiar nu stiu care a fost faza ca scrie mare si lat.

  4. eli

    la intreb 3 merge si rasp c( scrie sus deficit senzitivo motor,ceea ce poate implica si hipoestezie)si evident,sunt controlaterale

    • Master of Minions Master of Minions

      Se vroia a fi homolaterala si si-asa e interpretabila ca ramane fata, dar deh, n-am avut toti neuronii la mine.

  5. eli

    la 14 sunt corecte toate,inclusiv A ..

    • Master of Minions Master of Minions

      Mdea, aici am vrut sa trec valoarea de la trombolitic fara sa specific ca sa induca in eroare si… se pare ca am ajuns sa copiez valoarea corecta.

  6. eli

    in caz de MAV(malform arterio-venoasa) poate aparea un AVC in urma unui puseu hipertensiv..deci corect la 19 ar fi si B-ul..e cumva logic,chiar daca nu e specificat..

    • Master of Minions Master of Minions

      Cartea asta ar merita o introducere facuta de dante: “lasati orice logica voi care intrati aci…”

  7. eli

    la 21- semnul Claude-BH este tot un semn de deficit neurologic focal,cauzat de ex de o tromboza a sinusului cavernos..inca o data:daca nu scrie ,nu inseamna ca nu este!

    • Dragonfly

      Daca nu scrie in ECN nu este :) ) pana la urma asta e baremul de corectare la examen. Nu conteaza ce mai e in plus. Ca asa poti contesta o grila prin deductii, dar nu ti-o puncteaza nimeni pt ca raspunsul nu era in carte.

    • Master of Minions Master of Minions

      Aici trebuie sa te contrazic, e cum zice dragonfly, daca nu scrie, nu e. E ca la referendum, ce daca e mort, daca e pe lista atunci voteaza. Probabil ca nu vor exista grile de genu’ asta la examen, nu pentru ca ar avea ei o grija exagerata sa nu cumva sa contrazica realitatea, pentru ca anu’ trecut au fost, ci pentru ca e vorba de o carte noua, groaznic de imbecila si vor incerca sa demonstreze ca nu au facut cacatu’ praf cu ea prin a da grile mai usoare si a lauda studentii ca s-au pregatit bine. O sa le iau oricum la puricat cand termin cu ortopedia si vedem daca se pot reformula ca sa nu contrazica realitatea… pana atunci considera-le un exercitiu de adaptare la realitatea romaneasca.

  8. Heidi23

    Intrebarea 45 : rasp E nu este corect

Home Neuro Accidentele vasculare cerebrale